Author name: Andy Good

Partea mai puțin plăcută când ajungi să te cunoști mai bine este că, odată ce ai descoperit ceva despre tine, nu mai poți să-l ignori.  Îți observi nerăbdarea. Nevoia de a avea dreptate. Tendința de a te complica cu gândurile pentru un lucru care probabil nici nu cerea atâta bătaie

Îmi plac planurile. Îmi place să știu la ce oră plecăm, cât ar trebui să dureze, ce urmează și dacă am destul timp să-mi iau o cafea înainte de îmbarcare. Nimic din toate astea nu mi se pare nerezonabil. Din păcate, realitatea nu prea ține cont de planurile mele. Zborurile

În ultimul timp, m-am tot gândit la o întrebare: Când a devenit totul atât de serios? Nu pentru că seriozitatea ar fi în sine o problemă. Există responsabilități care merită întreaga noastră atenție. Unele dificultăți nu pot fi depășite doar cu un râset, unele obligații trebuie neapărat îndeplinite, iar unele

Există un tip specific de disconfort care apare atunci când realizăm că s-ar putea să fi greșit.  Nu o greșeală dramatică sau de neiertat. Nu genul de greșeală care ne face să fim niște persoane groaznice. Ci pur și simplu o greșeală în sensul cel mai obișnuit și uman.  Am

Îmi observ cel mai clar nerăbdarea în situații obișnuite, de zi cu zi.  O coadă care înaintează greu. O programare care întârzie. Cineva care merge în fața mea într-un ritm care nu se potrivește cu al meu. Nu se întâmplă nimic dramatic. Nimeni nu pățește nimic. Și totuși, simt cum

Îmi spun că ar trebui să ajung la sală de cel puțin trei sau patru ori pe săptămână. Când reușesc, mă simt mai aproape de mine: mai clar, mai stabil, mai capabil să întâmpin ziua. Așa că, atunci când sar peste o sesiune, sau peste mai multe, mă simt dezamăgit.

Tiparele pe care le observăm nu sunt, de obicei, întâmplătoare. În abordarea Compassionate Inquiry®, ele sunt înțelese ca adaptări: moduri de a relaționa, de a te proteja și de a căuta alinare, care au avut sens în contextul în care ai trăit atunci. Tiparele de atașament, strategiile de adaptare și

Inteligența artificială (IA) devine o prezență din ce în ce mai vizibilă în lumea sănătății mintale. De la instrumente de programare și note automatizate, până la chatbot-uri și software de analiză a emoțiilor, IA este adesea prezentată ca o modalitate de a îmbunătăți eficiența, accesibilitatea sau capacitatea de înțelegere. Totuși,